ghilțghilți, s.m. și ghilțuri, s.n. (reg.) 1. laț de prins păsări, smâc. 2. pâslă. (Sursa: DAR )
GHILȚ,ghílțuri, s. n. (Var.) Zbilț. (cf. zbilț) (Sursa: DER )
bilț și zbilț,ghilț și zghilț n., pl. urĭ (cp. cu ung. bélc, sîmbure). Rar. Laț de prins animale (păsărĭ, cînĭ): îșĭ vîrî grumaziĭ în ghilț și se spînzură (Agrb. Înt. 134). – Și belț (Trans. vest). (Sursa: Scriban )