Dex.Ro Mobile
GHEȚÁR2, ghețari, s. m. Masă de gheață formată în regiunile alpine și în cele polare (1) și care, de obicei, se deplasează lent sub influența gravitației. ◊ Ghețar plutitor = aisberg. – Gheață + suf. -ar (după fr. glacier). (Sursa: DEX '98 )

GHEȚÁR1, ghețare, s. n. (Înv.) Răcitor (2). – Gheață + suf. -ar (după fr. glacière). (Sursa: DEX '98 )

GHEȚÁR s. (GEOGR.) 1. ghețar continental v. ghețar de calotă; ghețar de calotă = ghețar continental. 2. ghețar plutitor v. aisberg. (Sursa: Sinonime )

GHEȚÁR s. răcitor. (Pune carnea la ghețar.) (Sursa: Sinonime )

ghețár (masă de gheață) s. m., pl. ghețári (Sursa: Ortografic )

ghețár (răcitor) s. n., pl. ghețáre (Sursa: Ortografic )

GHEȚÁR ~i m. 1) Masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare și alpine, care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. ◊ ~ plutitor v. AISBERG. 2) Instalație înzestrată cu bucăți de gheață pentru a răci sau a menține o temperatură scăzută într-un mediu; răcitor. /gheață + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
ghețar (gheață; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghețar ghețarul
plural ghețari ghețarii
genitiv-dativ singular ghețar ghețarului
plural ghețari ghețarilor
vocativ singular
plural

ghețar (răcitor; -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghețar ghețarul
plural ghețare ghețarele
genitiv-dativ singular ghețar ghețarului
plural ghețare ghețarelor
vocativ singular
plural