- A astupa găuri = a reuși să realizeze unele lucruri strict necesare; a plăti (din) datorii
- A da cep (unei buți, unui butoi etc.) = a începe o bute, un butoi etc. plin cu vin (sau cu alt lichid), făcându-i o gaură
- Nu s-o face gaură (sau bortă) în cer = n-o să fie cine știe ce pagubă, n-o să se întâmple nici un rău
- Nu se va face gaură (sau bortă) în cer = nu are să fie cine știe ce pagubă, nu are să se întâmple nici un rău
- În gaură (sau în bortă) de șoarece = în cea mai ferită, mai dosnică ascunzătoare, în gaură de șarpe
- În gaură de șarpe = într-un loc ascuns, care poate fi aflat cu mare greutate
GAÚR s.m. Bivol salbatic care trăiește în regiunile muntoase din India și Malaysia. [Pron. ga-ur. / < fr. gaur < cuv. hindustani]. (Sursa: DN )
GAÚR s. m. bivol sălbatic din regiunile muntoase ale Indiei și Birmaniei. (< fr. gaur) (Sursa: MDN )
gaúr s. m., pl. gaúri (Sursa: Ortografic )
| gaur substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | gaur | gaurul |
| plural | gauri | gaurii |
| genitiv-dativ | singular | gaur | gaurului |
| plural | gauri | gaurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
