GARGÁRĂ,gargare, s. f. 1. Clătire a gurii și a gâtului cu un lichid dezinfectant; gargariseală; (concr.) lichid dezinfectant folosit în acest scop. 2. Fig. (Peior.) Relatare nedeslușită sau fără șir, fără logică, lipsită de conținut. – Din ngr. gharghára. (Sursa: DEX '98 )
GARGÁRĂ s. (MED.) gargariseală. (Face ~.) (Sursa: Sinonime )
gargáră (gargáre), s. f. – Clătire a gurii. – Mr. gargară. Ngr. γαργάρα (DAR; Gáldi 193). – Der. gargarisi, vb. (a face gargară), din ngr. γαργαρίζω; gargariza, vb. (a face gargară), din fr. gargariser; gargariseală, s. f. (gargarism). Cf. REW 2414. (Sursa: DER )
gargáră s. f., g.-d. art. gargárei; pl. gargáre (Sursa: Ortografic )
GARGÁRĂ ~ef. 1) Clătire a gurii și a gâtului cu un lichid dezinfectant. 2) Lichid dezinfectant folosit în acest scop. 3) fig. Relatare nedeslușită, lipsită de conținut și de logică. /<ngr. gargara (Sursa: NODEX )
