GĂINÁ1, pers. 3 găinează, vb. I. Refl. (Despre păsări) A-și lepăda găinațul; a se găinăța. [Pr.: gă-i-] – Din găinaț (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
GĂINÁ2,găinez, vb. I. Intranz. (Rar; despre oameni) A lâncezi; a boli. [Pr.: gă-i-. – Var.: găiní vb. IV] – Din găină. (Sursa: DEX '98 )
GĂINÁȚ,găinațuri (găinați), s. n. (m.) Excremente de pasăre. [Pr.: gă-i-] – Lat. [stercus] gallinaceum. (Sursa: DEX '98 )
GĂINÁȚ ~urin. Excrement de pasăre. [Pl. și găinațe] /<lat. gallinaceum (Sursa: NODEX )
GĂÍNA s. art. v. pleiadele. (Sursa: Sinonime )
GĂINÁ vb. v. găinăța. (Sursa: Sinonime )
GĂINĂ-CU-MĂRGĂRITÁRE s. v. bibilică. (Sursa: Sinonime )
găináț (-ți), s. m. – Excrement de găină, și de pasăre în general. Lat. gallῑnāceum (Pușcariu 695; Densusianu, Hlr., 158; Candrea-Dens., 711; DAR), cf. it. gallinaccio, prov. galinat, sp. gallinaza. – Der. găinăța, vb. (a-și lepăda păsările găinațul). (Sursa: DER )