Dex.Ro Mobile
FURÚNCUL, furuncule, s. n. Inflamație purulentă a foliculilor firelor de păr ca urmare a unei infecții cu stafilococi, care poate prinde țesuturile învecinate, provocând leziuni întinse ale pielii; abces, buboi. – Din lat. furunculus. Cf. fr. furoncle. (Sursa: DEX '98 )

FURÚNCUL s.n. Inflamație purulentă locală a pielii; abces, buboi. [< lat. furunculus, cf. fr. furoncle]. (Sursa: DN )

FURÚNCUL s. n. inflamație purulentă locală a pielii; buboi. (< lat. furunculus, după fr. furoncle) (Sursa: MDN )

FURÚNCUL s. (MED.) (pop.) buboi, (reg.) furnicel, (prin Transilv.) paisăc. (Sursa: Sinonime )

furúncul s. n., pl. furúncule (Sursa: Ortografic )

FURÚNCUL ~e n. Inflamație purulentă a pielii și țesutului subcutanat; buboi; abces. /<lat. furunculus, fr. furoncle (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
furuncul   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular furuncul furunculul
plural furuncule furunculele
genitiv-dativ singular furuncul furunculului
plural furuncule furunculelor
vocativ singular
plural