Dex.Ro Mobile
FURNITÚRĂ, furnituri, s. f. 1. Furnizare. 2. Marfă furnizată. 3. (La pl.) Rechizite de birou. 4. (La pl.) Material accesoriu (căptușeală, pânză tare, ață, nasturi etc.) folosit în croitorie. – Din fr. fourniture. (Sursa: DEX '98 )

FURNITÚRĂ s.f. (la pl.) 1. Marfă, obiecte furnizate. ♦ Obiecte mărunte de birou, rechizite. 2. Material accesoriu folosit în croitorie (ață, căptușeală, nasturi etc.) [< fr. furniture]. (Sursa: DN )

FURNITÚRĂ s. f. (pl.) 1. marfă, obiecte furnizate. ◊ obiecte mărunte de birou, rechizite. 2. material accesoriu folosit în croitorie (ață, căptușeală, nasturi etc.). (< fr. fourniture) (Sursa: MDN )

furnitúră s. f., g.-d. art. furnitúrii; pl. furnitúri (Sursa: Ortografic )

FURNITÚRĂ ~i f. 1) Ceea ce este furnizat. 2) Material auxiliar (ață, căptușeală, nasturi etc.) folosit la confectionarea articolelor de îmbrăcăminte. /<fr. fourniture (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
furnitură   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular furnitu furnitura
plural furnituri furniturile
genitiv-dativ singular furnituri furniturii
plural furnituri furniturilor
vocativ singular furnitură, furnituro
plural furniturilor