FURNÁL, furnale, s. n. 1. Cuptor înalt în formă de turn, folosit pentru obținerea fontei brute prin topirea minereurilor de fier amestecate cu cărbune și cu alte materiale, cu ajutorul combustibililor și fondanților; instalație industrială prevăzută cu un astfel de cuptor. 2. Încărcătură de exploziv introdusă în stânca, zidăria etc. care urmează să fie aruncate în aer. – Cf. fr. fourneau. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

FURNÁL s.n. 1. Instalație specială pentru topirea minereurilor și extragerea metalelor; cuptor înalt. 2. Încărcătură de exploziv introdusă într-o stâncă, într-un zid etc. care urmează să fie aruncat în aer. [Pl. -le, -luri. / < fr. fourneau]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

FURNÁL s. n. 1. cuptor înalt, în formă de turn, cu instalație pentru topirea minereurilor și extragerea metalelor. 2. încărcătură de exploziv introdusă într-o stâncă, într-un zid etc. care urmează să fie aruncat în aer. ◊ groapă în urma exploziei în pământ a unei asemenea încărcături. (după fr. fourneau) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

FURNÁL s. 1. (IND.) cuptor înalt. 2. v. încărcătură. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

furnál (furnále), s. n. – Cuptor înalt în formă de turn pentru topirea minereurilor. Fr. fourneau, tratat după paralelismul journaux ‹ journal. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

furnál s. n., pl. furnále (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

FURNÁL ~e n. 1) Construcție specială în formă de turn care servește drept cuptor pentru topirea minereurilor în vederea extragerii metalelor; cuptor înalt. 2) Încărcătură de material exploziv folosită pentru a arunca în aer ceva masiv. /<fr. fourneau (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard