FURIBÚND, -Ă, furibunzi, -de, adj. Plin de furie, foarte furios, mânios la culme; turbat. – Din fr. furibond, lat. furibundus. (Sursa: DEX '98 )
FURIBÚND, -Ă adj. Furios, mânios la culme. [< lat. furibundus]. (Sursa: DN )
FURIBÚND, -Ă adj. furios, mânios la culme. (< fr. furibond, lat. furibundus) (Sursa: MDN )
FURIBÚND adj. (livr.) rabiat, (fig.) turbat. (Un om ~; o ieșire ~.) (Sursa: Sinonime )
furibúnd adj. m., pl. furibúnzi; f. sg. furibúndă, pl. furibúnde (Sursa: Ortografic )
FURIBÚND ~dă (~zi, ~de) Care vădește o mare furie. Ochi ~ zi. /<fr. furibond, lat. furibundus (Sursa: NODEX )
| furibund adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | furibund | furibundul | furibundă | furibunda |
| plural | furibunzi | furibunzii | furibunde | furibundele |
| genitiv-dativ | singular | furibund | furibundului | furibunde | furibundei |
| plural | furibunzi | furibunzilor | furibunde | furibundelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
