FUNDAMENTÁL, -Ă,fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esențial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvență fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis. (Sursa: DEX '98 )
FUNDAMENTÁL, -Ăadj. De bază, principal, esențial. // s.f. (Muz.) Sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice naturale și care se aude mai clar decât celelalte. [Var. fondamental, -ă adj. / cf. lat. fundamentalis, fr. fondamental]. (Sursa: DN )
FUNDAMENTÁL, -Ă I. adj. de bază, principal, esențial. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decât celelalte. 2. sunet de bază al unui acord. (< fr. fondamental, lat. fundamentalis) (Sursa: MDN )
FUNDAMENTÁL adj. 1. v. esențial. 2. v. elementar. (Sursa: Sinonime )
Fundamental ≠ secundar (Sursa: Antonime )
fundamentál adj. m., pl. fundamentáli; f. sg. fundamentálă, pl. fundamentále (Sursa: Ortografic )
FUNDAMENTÁL ~ă (~i, ~e) 1) și adverbial Care ține de fundament; propriu fundamentului. 2) Care este de primă importanță; foarte important; primordial; c******l; substanțial; esențial; principal. /<fr. fondamental, lat. fundamentalis (Sursa: NODEX )
