FUMĂTÓR, -OÁRE, fumători, -oare, s. m. și f. Persoană care fumează. – Fuma + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )
FUMĂTÓR s. (Transilv.) pipaș. (E un mare ~.) (Sursa: Sinonime )
fumătór s. m., pl. fumătóri (Sursa: Ortografic )
FUMĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care fumează. / a fuma + suf. ~ător (Sursa: NODEX )
fumătoáre s. f., g.-d. art. fumătoárei; pl. fumătoáre (Sursa: Ortografic )
| fumător substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fumător | fumătorul | fumătoare | fumătoarea |
| plural | fumători | fumătorii | fumătoare | fumătoarele |
| genitiv-dativ | singular | fumător | fumătorului | fumătoare | fumătoarei |
| plural | fumători | fumătorilor | fumătoare | fumătoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
