FÚLIE, fulii, s. f. (Bot.) Narcisă. ♦ Podoabă de pietre prețioase în forma acestei flori. – Din tc. fulya. (Sursa: DEX '98 )
FULÍÉ s. v. narcisă. (Sursa: Sinonime )
fulíe (fulíi), s. f. – 1. Narcisă (Narcissus poeticus). – 2. Moț de pene. Tc. fulya (Șeineanu, II, 175). (Sursa: DER )
fúlie s. f. (sil. -li-e), art. fúlia (sil. -li-a), g.-d. art. fúliei; pl. fúlii, art. fúliile (sil. -li-i-) (Sursa: Ortografic )
FULÍE ~i f. Plantă erbacee decorativă cu flori albe sau galbene, plăcut mirositoare. [Art. fulia; G.-D. fuliei; Sil. -li-e] /<turc. fulya (Sursa: NODEX )
| fulie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fulie | fulia |
| plural | fulii | fuliile |
| genitiv-dativ | singular | fulii | fuliei |
| plural | fulii | fuliilor |
| vocativ | singular | fulie, fulio |
| plural | fuliilor |