FÚFĂ, fufe, s. f. 1. (Iht.) Plevușcă. 2. (Depr.) Femeie ușoară, neserioasă. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
FÚFĂ s. v. plevușcă. (Sursa: Sinonime )
fúfă s. f., g.-d. art. fúfei; pl. fúfe (Sursa: Ortografic )
| fufă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fufă | fufa |
| plural | fufe | fufele |
| genitiv-dativ | singular | fufe | fufei |
| plural | fufe | fufelor |
| vocativ | singular | fufă, fufo |
| plural | fufelor |
