FRUSTRATÓR, -OÁRE,frustratori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care frustrează; păgubitor; p. ext. înșelător. – Frustra + suf. -ator. (Sursa: DEX '98 )
FRUSTRATÓR, -OÁREadj., s.m. și f. (Cel) care pricinuiește o pagubă, care împiedică exercitarea unui drept; păgubitor. [Cf. fr. frustrateur]. (Sursa: DN )
FRUSTRATÓR, -OÁREadj. care pricinuiește o pagubă, împiedică exercitarea unui drept; care este cauza unei frustrații; frustrant. (< fr. frustrateur) (Sursa: MDN )
frustratór adj. m., pl. frustratóri; f. sg. și pl. frustratoáre (Sursa: Ortografic )
FRUSTRATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane) Care frustrează; care aduce pagube. /a frustra + suf. ~ător (Sursa: NODEX )