FRIZÉR, frizeri, s. m. Lucrător care se ocupă cu bărbieritul sau cu tunsul părului; bărbier. ♦ Coafor. – Din fr. friseur. (Sursa: DEX '98 )
FRIZÉR s.m. Persoană care tunde părul sau bărbierește; bărbier. ♦ Coafor. [< germ. Friseur, cf. fr. friseur]. (Sursa: DN )
FRIZÉR s. m. persoană care tunde părul sau bărbierește; bărbier. (< germ. Friseur) (Sursa: MDN )
FRIZÉR s. bărbier. (Sursa: Sinonime )
frizér s. m., pl. frizéri (Sursa: Ortografic )
FRIZÉR ~i m. Persoană specializată în bărbierit, în tunderea și în ondularea părului; bărbier. /<fr. friseur (Sursa: NODEX )
frizer substantiv masculin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | frizer | frizerul |
plural | frizeri | frizerii |
genitiv-dativ | singular | frizer | frizerului |
plural | frizeri | frizerilor |
vocativ | singular | — |
plural | — |