FRENEZÍE, frenezii, s. f. Stare de e******e excesivă, de pasiune nestăpânită, violentă. ◊ Loc. adv. Cu frenezie = ca în delir; frenetic, pasionat. – din fr. frénésie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

FRENEZÍE s.f. E******e excesivă; (p. ext.) pasiune puternică și violentă. ◊ Cu frenezie = ca în delir; frenetic. [Gen. -iei. / cf. fr. frénésie, it. frenesia < gr. phrenesis – tulburare, agitație]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

FRENEZÍE s. f. stare de e******e, de pasiune nestăpânită, violentă. ♦ cu ~ = frenetic, pasionat. (< fr. frénésie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

frenezíe s. f., art. frenezía, g.-d. art. frenezíei; pl. frenezíi, art. frenezíile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

FRENEZÍE ~i f. Exaltare violentă; pasiune puternică. [Art. frenezia; G.-D. freneziei; Sil. -zi-e] /<fr. frénésie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard