FRÁCȚIE,fracții, s. f. (Uneori urmat de determinarea „ordinară”) Simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi. ◊ Fracție zecimală = fracție al cărei numitor este o putere a lui 10. ♦ Raport a două expresii matematice. – Din fr. fraction, lat. fractio. (Sursa: DEX '98 )
FRÁCȚIE ~if. 1) mat. Raport a două numere întregi. 2) v. FRACȚIUNE. [Art. fracția; G.-D. fracției; Sil -ți-e] /<fr. fraction (Sursa: NODEX )
FRÁCȚIEs.f. Număr care exprimă una sau mai multe părți dintr-un întreg. ♦ Raport între două expresii matematice. [Gen. -iei, var. fracțiune (5) [în DN] s.f. / cf. fr. fraction, lat. fractio]. (Sursa: DN )
FRÁCȚIEs. f. număr care exprimă una sau mai multe părți dintr-un întreg. ◊ raport între două expresii matematice. (< fr. fraction, lat. fractio) (Sursa: MDN )
FRÁCȚIE s. (MAT.) 1. (înv.) sfărâmătură. 2.fracție zecimală = număr zecimal. (Sursa: Sinonime )
frácție (mat.) s. f. (sil. -ți-e), art. fracțía (sil. -ți-a), g.-d. art. fracțíei; pl. fracțíi, art. fracțíile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )