FORTIFIÁNT, -Ă, fortifianți, -te, adj., s. n. (Medicament) întăritor; tonic. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. fortifiant. (Sursa: DEX '98 )
FORTIFIÁNT, -Ă adj., s.m. (Medicament) întăritor; tonic. [Pron. -fi-ant. / < fr. fortifiant]. (Sursa: DN )
FORTIFIÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) întăritor; tonic. (< fr. fortifiant) (Sursa: MDN )
FORTIFIÁNT adj., s. v. întăritor. (Sursa: Sinonime )
fortifiánt adj. m. (sil. -fi-ant), pl. fortifiánți; f. sg. fortifiántă, pl. fortifiánte (Sursa: Ortografic )
fortifiánt s. n. (sil. -fi-ant), pl. fortifiánte (Sursa: Ortografic )
FORTIFIÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, medicamente, factori etc.) Care fortifică organismul; cu proprietatea de a întări organismul; tonifiant; întăritor; reconfortant; tonic. [Sil. -fi-ant] /<fr. fortifiant (Sursa: NODEX )
| fortifiant adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fortifiant | fortifiantul | fortifiantă | fortifianta |
| plural | fortifianți | fortifianții | fortifiante | fortifiantele |
| genitiv-dativ | singular | fortifiant | fortifiantului | fortifiante | fortifiantei |
| plural | fortifianți | fortifianților | fortifiante | fortifiantelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
