FORMATÍV, -Ă, formativi, -e, adj. Care formează aptitudini, deprinderi prin educație. – Din fr. formatif. (Sursa: DEX '98 )
FORMATÍV, -Ă adj. Care servește pentru formarea cuiva. [< fr. formatif]. (Sursa: DN )
FORMATÍV, -Ă I. adj. care servește pentru a forma. II. s. n. format (1). (< fr. formatif) (Sursa: MDN )
FORMATÍV adj. v. component. (Sursa: Sinonime )
formatív adj. m. pl. formatívi; f. sg. formatívă, pl. formatíve (Sursa: Ortografic )
| formativ adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | formativ | formativul | formativă | formativa |
| plural | formativi | formativii | formative | formativele |
| genitiv-dativ | singular | formativ | formativului | formative | formativei |
| plural | formativi | formativilor | formative | formativelor |
| vocativ | singular | formativule | formativo |
| plural | formativilor | formativelor |
