FÓRJĂ,forje, s. f. 1. Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării lor la cald. ◊ Forjă de câmp = forjă portativă cu vatră de fontă și cu un ventilator acționat cu piciorul prin intermediul unei pedale. 2. Cantitate de metal care se încălzește o dată la forjă (1). 3. Forjărie. – Din fr. forge. (Sursa: DEX '98 )
FÓRJĂs.f. Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării, formată dintr-o vatră, o sursă de alimentare cu aer și un suport pe care se încălzesc metalele. ♦ Atelier de fierărie. [< fr. forge]. (Sursa: DN )
FÓRJĂs. f. 1. instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării. 2. forjărie. (< fr. forge) (Sursa: MDN )
FÓRJĂ s. forjerie. (Secție de ~ a unei uzine.) (Sursa: Sinonime )
fórjă s. f., art. fórja, g.-d. art. fórjei; pl. fórje (Sursa: Ortografic )
FORJÁ,forjez, vb. I. Tranz. A lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese. – Din fr. forger. (Sursa: DEX '98 )
A FORJÁ ~éztranz. (metale, aliaje etc.) A prelucra prin deformare plastică sub presiune. /<fr. forger (Sursa: NODEX )
FÓRJĂ ~ef. tehn. 1) Instalație pentru încălzirea metalelor care urmează să fie forjate la cald. 2) Cantitate de metal cât poate încălzi o astfel de instalație dintr-o dată. 3) v. FORJĂRIE. /<fr. forge (Sursa: NODEX )
FORJÁvb. I. tr.1. A prelucra (un metal), prin deformare plastică la cald sau la rece, cu ajutorul presei și al ciocanului. 2. (Fig.) A făuri, a crea. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. forger]. (Sursa: DN )
FORJÁvb. tr. 1. a prelucra (un metal, un aliaj) prin deformare plastică la cald sau la rece. 2. (fig.) a făuri, a crea. (< fr. forger) (Sursa: MDN )
forjá vb., ind. prez. 1 sg. forjéz, 3 sg. și pl. forjeáză, 1 pl. forjăm; conj. prez. 3 sg. și pl. forjéze; ger. forjând (Sursa: Ortografic )
