Dex fleac, fleac, definiţie fleac, dex.ro Mobile

(E un) spanac = (e un) lucru lipsit de importanță, un fleac, un vax
A se speria de toate muștele = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile
A spune goange = a spune fleacuri, minciuni
A îndruga (la) verzi și uscate = a înșira, a spune fleacuri, minciuni, vrute și nevrute
Te pui pentru un fleac! A se pune în calea cuiva = a împiedica pe cineva să acționeze
Vorbe (sau fleacuri) băbești = vorbe cărora nu trebuie să li se dea importantă
Vorbe (sau fleacuri) băbești = vorbe cărora nu trebuie să li se dea importantă; scornituri
Vrute și nevrute = vorbe goale, nimicuri, fleacuri, palavre, minciuni

FLEAC1, fleacuri, s. n. 1. Lucru de mică importanță, neînsemnat; bagatelă. ♦ Om de nimic, secătură. 2. (La pl.) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. – Et. nec. Cf. flec. (Sursa: DEX '98 )

FLEAC s. 1. bagatelă, nimic, (fam.) moft, (fig.) jucărie. (E un ~ să fac asta.) 2. v. mărunțiș. 3. v. palavră. (Sursa: Sinonime )

FLEAC ~uri n. 1) Lucru sau fapt lipsit de importanță; nimic; mărunțiș; bagatelă. 2) la pl. Vorbe lipsite de importanță; vorbe goale; baliverne; palavre; brașoave. /<germ. Fleck (Sursa: NODEX )

fleac substantiv neutru		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	fleac	fleacul
nominativ-acuzativ	plural	fleacuri	fleacurile
genitiv-dativ	singular	fleac	fleacului
genitiv-dativ	plural	fleacuri	fleacurilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—