FLEȚ, -EÁȚĂ, fleți, -e, adj., s. m. și f. (Fam.) (Om) naiv, bleg, nedescurcăreț. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
FLEȚ adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău. (Sursa: Sinonime )
| fleț adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fleț | flețul | fleață | fleața |
| plural | fleți | fleții | flețe | flețele |
| genitiv-dativ | singular | fleț | flețului | flețe | fleței |
| plural | fleți | fleților | flețe | flețelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
