Dex.Ro Mobile
FLATÁRE, flatări, s. f. Acțiunea de a flata și rezultatul ei; flaterie. – V. flata. (Sursa: DEX '98 )

FLATÁRE s.f. Acțiunea de a flata și rezultatul ei; flaterie. [< flata]. (Sursa: DN )

FLATÁRE s. 1. v. lingușire. 2. v. complimentare. 3. v. compliment. (Sursa: Sinonime )

flatáre s. f., g.-d. art. flatării; pl. flatări (Sursa: Ortografic )

FLATÁ, flatez, vb. I. Tranz. A măguli. – Din fr. flatter. (Sursa: DEX '98 )

A FLATÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A lăuda în mod exagerat (pentru a câștiga bunăvoința); a linguși; a măguli; a adula. /<fr. flatter (Sursa: NODEX )

FLATÁ vb. I. tr. A măguli; a linguși. [< fr. flatter]. (Sursa: DN )

FLATÁ vb. tr. a lăuda peste măsură; a măguli. (< fr. flatter) (Sursa: MDN )

FLATÁ vb. 1. v. linguși. 2. v. complimenta. (Sursa: Sinonime )

A flata ≠ a jigni (Sursa: Antonime )

flatá (flatéz, flatát), vb. – A măguli. Fr. flatter. Este barbarism, chiar dacă apare în texte literare începînd cu primele creații romantice (Gr. Alexandrescu). (Sursa: DER )

flatá vb., ind. prez. 1 sg. flatéz, 3 sg. și pl. flateáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
flata   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) flata flatare flatat flatând singular plural
flatea flatați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) flatez (să) flatez flatam flatai flatasem
a II-a (tu) flatezi (să) flatezi flatai flatași flataseși
a III-a (el, ea) flatea (să) flateze flata flată flatase
plural I (noi) flatăm (să) flatăm flatam flatarăm flataserăm, flatasem*
a II-a (voi) flatați (să) flatați flatați flatarăți flataserăți, flataseți*
a III-a (ei, ele) flatea (să) flateze flatau flata flataseră
* Formă nerecomandată

flatare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular flatare flatarea
plural flatări flatările
genitiv-dativ singular flatări flatării
plural flatări flatărilor
vocativ singular flatare, flatareo
plural flatărilor