FLÁNȘĂ,flanșe, s. f. 1. Bordură la capătul unei piese, făcând sau nu corp comun cu piesa, care constituie organul de legătură, de obicei prin șuruburi, cu o altă piesă. 2. Piesă plată care servește la îmbinarea etanșă în prelungire sau de ramificație a unor piese, conducte etc. – Din germ. Flansche. (Sursa: DEX '98 )
FLÁNȘĂs.f. Piesă de legătură, folosită, de obicei în perechi, la îmbinarea a diferite piese, conducte etc. [< germ. Flansch]. (Sursa: DN )
FLANȘĂs. f. 1. element de asamblare în formă de placă, folosit în perechi, la îmbinarea a diferite piese, conducte etc. 2. bordură la capătul unei piese, organ de legătură, prin șuruburi, cu altă piesă. (< germ. Flansche) (Sursa: MDN )
FLÁNȘĂ s. v. bridă. (Sursa: Sinonime )
flánșă s. f., art. flánșa, g.-d. art. flánșei; pl. flánșe (Sursa: Ortografic )
FLÁNȘĂ ~ef. Piesă plată care servește la îmbinarea etanșă a altor piese. /<germ. Flansche (Sursa: NODEX )
