FLAGELÁT, flagelate, s. n. (La pl.) Clasă de protozoare, cu organizare relativ simplă, caracterizate prin prezența unuia sau mai multor flageli și, la unele specii, cu cromatofori cu clorofilă; (și la sg.) protozoar din această clasă. – Din fr. flagellates. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

FLAGELÁT, -Ă I. adj. prevăzut cu flagel (II, 1). II. s. n. pl. clasă de protozoare microscopice unicelulare cu flageli. (< fr. flagellé/s/) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

flagelát s. n., pl. flageláte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

FLAGELÁ, flagelez, vb. I. Tranz. A bate tare cu biciul, cu vergelele etc.; a biciui. ♦ A critica, a satiriza cu asprime cu vorba sau în scris. – Din fr. flageller, lat. flagellare. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A FLAGELÁ ~éz tranz. 1) A bate cu flagelul. 2) fig. A supune unei critici aspre; a biciui. /<fr. flageller (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE FLAGELÁ mă ~éz intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe tăioase (cu cineva). /<fr. flageller (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

FLAGELÁT ~e n. 1) la pl. Clasă de protozoare inzestrate cu flageli. 2) Protozoar din această clasă. /<fr. flagellates (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

FLAGELÁ vb. I. tr. A biciui (în public). ♦ A supune la bătăi, la lovituri de bici. 2. (Fig.) A biciui, a ataca (prin vorbă, prin scris). [< lat., it. flagellare, cf. fr. flageller]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

FLAGELÁTE s.n.pl. (Biol.) Clasă de organisme (animale sau vegetale) unicelulare caracterizată prin prezența flagelilor; (la sg. flagelat) organism din această clasă. [Cf. it. flagellati, fr. flagellés]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

FLAGELÁ vb. tr. 1. a biciui (în public). 2. (fig.) a ataca prin vorbă, prin scris; a veșteji, a înfiera. (< fr. flageller, lat. flagellare) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

FLAGELÁ vb. a (se) biciui. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

flagelá vb., ind. prez. 1 sg. flageléz, 3 sg. și pl. flageleáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard