FIZIONÓMIC, -Ă, fizionomici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la fizionomie. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physionomique. (Sursa: DEX '98 )
FIZIONÓMIC, -Ă adj. Referitor la fizionomie. [Pron. -zi-o-. / < fr. physionomique]. (Sursa: DN )
fizionómic adj. m., pl. fizionómici; f. sg. fizionómică, pl. fizionómice (Sursa: Ortografic )
| fizionomic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fizionomic | fizionomicul | fizionomică | fizionomica |
| plural | fizionomici | fizionomicii | fizionomice | fizionomicele |
| genitiv-dativ | singular | fizionomic | fizionomicului | fizionomice | fizionomicei |
| plural | fizionomici | fizionomicilor | fizionomice | fizionomicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
