FITOGÉN, -Ă, fitogeni, -e, adj. (Geol.; despre roci) De origine vegetală. – Din fr. phytogène. (Sursa: DEX '98 )
FITOGÉN, -Ă adj. Care este produs din sau în plante; fitogenic. [< fr. phytogène, cf. gr. phyton – plantă, gennan – a naște]. (Sursa: DN )
FITOGÉN, -Ă adj. de origine vegetală. (< fr. phytogène) (Sursa: MDN )
FITOGÉN adj. fitogenic. (Produs vegetal ~.) (Sursa: Sinonime )
fitogén adj. m., pl. fitogéni; f. sg. fitogénă, pl. fitogéne (Sursa: Ortografic )
FITOGÉN ~ă ( ~i, ~e) Care este generat de plante; produs de plante. /<fr. phytogene (Sursa: NODEX )
| fitogen adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fitogen | fitogenul | fitogenă | fitogena |
| plural | fitogeni | fitogenii | fitogene | fitogenele |
| genitiv-dativ | singular | fitogen | fitogenului | fitogene | fitogenei |
| plural | fitogeni | fitogenilor | fitogene | fitogenelor |
| vocativ | singular | fitogenule | fitogeno |
| plural | fitogenilor | fitogenelor |
