FISURÁ, fisurez, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a căpăta fisuri. – Din fr. fissurer. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

FISURÁ vb. I. tr., refl. A produce sau a căpăta fisuri. [< fr. fissurer]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

FISURÁ vb. tr., refl. a produce, a căpăta fisuri. (< fr. fissurer) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

FISURÁ vb. v. sparge. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

fisurá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. fisureáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

FISÚRĂ, fisuri, s. f. Crăpătură îngustă, plesnitură la suprafața sau în interiorul unui corp solid (metal, beton, aliaj, piatră, os etc.). – Din fr. fissure, lat. fissura. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A FISURÁ ~éz tranz. A face să se fisureze. /<fr. fissurer (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE FISURA pers. 3 se ~eáză intranz. (despre corpuri solide) A plesni, formând fisuri; a căpăta fisuri. /<fr. fissurer (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

FISÚRĂ ~i f. Crăpătură pe suprafața sau în interiorul unui corp, a unui organ sau material. [G.-D. fisurii] /<fr. fissure, lat. fissura (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

FISÚRĂ s.f. Crăpătură (îngustă), plesnitură (în metal, în beton, pe piele etc.). [Cf. fr. fissure, lat. fissura]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

FISÚRĂ s. f. crăpătură, plesnitură (în rocă, beton, metal, piele etc.). (< fr. fissure, lat. fissura) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

FISÚRĂ s. v. spărtură. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

fisúră s. f., g.-d. art. fisúrii; pl. fisúri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard