FILTRÁRE,filtrări, s. f. Acțiunea de a (se) filtra; filtraj. – V. filtra. (Sursa: DEX '98 )
FILTRÁREs.f. Acțiunea de a filtra și rezultatul ei; filtrație, filtraj. [< filtra]. (Sursa: DN )
FILTRÁRE s. filtraj. (filtrarea apei.) (Sursa: Sinonime )
filtráre s. f., g.-d. art. filtrării; pl. filtrări (Sursa: Ortografic )
FILTRÁ,filtrez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.), A separa părțile omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru; a trece un fluid printr-un filtru sau prin alt mediu permeabil pentru a-l curăța de impurități, de microbi etc. 2. (Fiz.) A împiedica trecerea printr-un mediu a unora dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. ♦ (În limbaj curent; despre lumină) A pătrunde, a se strecura (printr-o fereastră, o crăpătură etc.). ♦ A selecta dintr-un complex de oscilații cu frecvențe diferite oscilațiile care au frecvențe cuprinse între anumite limite. – Din fr. filtrer. (Sursa: DEX '98 )
A FILTRÁ ~éztranz. (lichide, gaze etc.) A face să treacă printr-un filtru. /<fr. filtrer (Sursa: NODEX )
A SE FILTRÁ pers. 3 se ~eázăintranz. (despre lumină) A pătrunde strecurându-se (printr-un corp transparent, printr-o deschizătură etc.). /<fr. filtrer (Sursa: NODEX )
FILTRÁvb. I. tr.1. A trece un lichid printr-un filtru (pentru a separa corpurile străine, impuritățile etc.). 2. A separa radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații. [< fr. filtrer, it. filtrare]. (Sursa: DN )
FILTRÁvb. I. tr. 1. a trece un lichid printr-un filtru, pentru a-l separa de corpurile străine în suspensie, de impurități, de microbi etc. 2. a selecta radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații. ◊ a opri cu un filtru o parte dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. II. refl. (despre lumină) a pătrunde printr-o perdea etc. (< fr. filtrer) (Sursa: MDN )
filtrá vb., ind. prez. 1 sg. filtréz, 3 sg. și pl. filtreáză (Sursa: Ortografic )
