(A fi sau a se afla) sub tipar = (a fi sau a se afla) în pregătire la tipografie pentru a apărea, (a fi sau a se afla) în curs de tipărire
(A fi) mână de fier (sau mână forte) = (a fi) om energic, autoritar
A (nu) se lăsa (mai) pe (sau pre) jos = a (nu) îngădui să fie întrecut de cineva; a (nu) se strădui să ajungă pe cineva
A bate tactul = a marca, prin mișcări regulate, fiecare tact al unei melodii
A da pierzării = a ucide sau a lăsa să fie ucis
A da în crop = a începe să se încălzească, a se încropi; a da în fiert
A fi în rostul lui = a fi acolo unde îi este locul, unde se cuvine să fie
A intra în gura lumii (sau a satului, a mahalalei) = a ajunge să fie vorbit de rău
A lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurământ) = a da, în ultimele momente ale vieții, dispoziții care să fie îndeplinite după moarte
A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie
A petrece (ceva) din mână în mână = a trece (ceva) de la unul la altul, pe rând, pe la fiecare
A pierde laptele = (despre femelele unor mamifere) a le scădea sau a le înceta secreția laptelui (într-o perioadă când aceasta ar trebui să fie normală)
A prinde viață = a) a căpăta putere, tărie; a se înviora; b) a începe să se realizeze, să fie pus în practică
A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acțiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.)
A scoate (sau a da) la iveală = a da pe față, a face cunoscut, evident; a face să fie văzut; a tipări
A se amesteca (sau a umbla) unde nu-i fierbe oala = a se vârî unde nu este chemat, unde nu are ce căuta
A se amesteca (sau a umbla, a-și băga nasul) unde nu-i fierbe oala = a interveni acolo unde nu are ce căuta, în probleme care nu-l privesc
A se arăta doctorului = a se duce să fie examinat de un medic
A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva
A se duce (fiecare) în lumea lui = a-și vedea (fiecare) de treburile sale
A se lua de gânduri = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști
A se ține (sau, , a ține pe cineva) treaz = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn
A trece prin ascuțișul fierului = a tăia, a omorî, a pustii, a trece pe sub ascuțișul sabiei
A umbla cu opinci de fier = a umbla mult
A zbura laptele = a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte, ca să se aleagă brânza
A învăța pe cineva minte = a pedepsi pe cineva pentru a-l face să fie mai cu judecată
A țintui (pe cineva) la stâlp (sau la stâlpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public, a înfiera
A țintui la stâlpul infamiei = a supune oprobriului public, a înfiera
A(-și) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție
A-i crăpa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi necăjit, mânios, invidios etc. la culme
A-i trece (sau a-i da cuiva) un fier ars prin inimă = a simți deodată o mare tulburare sufletească
A-l mânca (pe cineva) spinarea (sau pielea) = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut
A-și băga (sau a-și vârî) nasul în ceva (sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca într-o afacere, într-o problemă (care nu-l privește)
A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, și unde trebuie, și unde nu trebuie
A-și vârî nasul în ceva (sau undeva, în toate) sau a-și vârî nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca, a interveni (inoportun) în ceva (sau undeva, în toate) sau în lucruri care nu-l privesc
Calea-valea = treacă-meargă, așa și așa, fie
Cerc vicios = eroare de logică constând în a demonstra o teză cu ajutorul alteia, care trebuie să fie ea însăși demonstrată
Cu trufie = în mod arogant, îngâmfat
De toată ziua sau de toate zilele = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi
Dinte de lapte = fiecare dintre dinții care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi
Fie vorba între noi! = ceea ce știm să rămâne între noi, să nu afle nimeni
Fie-i țărâna ușoară! = (formulă rostită la înmormântarea sau la pomenirea unui mort) să se odihnească în pace! (Despre materiale) Cu greutate specifică redusă
Fie-ți (sau să-ți fie) gura aurită! = să se realizeze ceea ce spui! Cusut sau țesut cu fir de aur sau auriu
Fiecare se leagă unde-l doare = fiecare își cunoaște greutățile proprii
Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat
Frate bun (sau adevărat, drept sau, , dulce) = fiecare dintre frații născuți din același tată și din aceeași mamă în raport unii cu alții
Halal mie (ori ție etc.) sau halal să-mi (sau să-ți etc.) fie! = bravo! te felicit! să-ți fie de bine! (Substantivat, ; ) Noroc
La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mișcare; pretutindeni, necontenit
Mă ia cu cald = sunt cuprins de fierbințeală, am febră
Nici poveste = nici pomeneală, nici vorbă (să fie așa)
FÍE1 conj. 1. (În corelație cu sine însuși sau cu „or” și „sau”, introduce o propoziție disjunctivă, exprimând nu numai alternanța sau opoziția, ci și o nuanță de condiție) Ori... ori... 2. (Urmat de „și” introduce o propoziție concesivă) Chiar (și), măcar. – Lat. fiat. (Sursa: DEX '98 )
FÍE2 s. f. (Înv.; azi pop., urmat de un adj. pos. sg.) Fiică. A fost fie-sa pe la noi. – Lat. filia. (Sursa: DEX '98 )
FIEconj. (exprimă un raport disjunctiv și leagă părți de propoziție sau propoziții) Sau; ori. /<lat. fiat (Sursa: NODEX )
fíe (-íi), s. f. – Fiică, fată. – Var. fiie, fiiă, (Bihor) hie. Mr. hil’e, megl. iil’e. Lat. fῑlia (DAR), cf. it. figlia (v. lomb. fiia), fr. fille, sp. hija, port. filha. Cuvînt înv. (cf. ALR 193), supraviețuiește curent în expresia fie-mea, fie-ta, fie-sa; cf. și fă. – Der. fiică (var. fică), s. f., formație dim. cu suf. -ică, ca în fetică, mătușică (analogia cu maică, sugerată de DAR, nu prezintă interes); este cuvînt care l-a înlocuit pe cel anterior. Cf. fiu, fă. (Sursa: DER )
fíe conjcț. (Sursa: Ortografic )
fíe s. f. (în: fie-mea, fie-ta, fie-sa) (Sursa: Ortografic )
