FESTONÁ, festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a împodobi cu feston. – Din fr. festonner. (Sursa: DEX '98 )
FESTONÁ vb. I. tr. A face un feston, a tivi cu feston. [< fr. festonner]. (Sursa: DN )
FESTONÁ vb. tr. a face un feston, a tivi cu feston. (< fr. festonner) (Sursa: MDN )
festoná vb., ind. prez. 3 sg. și pl. festoneáză (Sursa: Ortografic )
A FESTONÁ ~éz tranz. (obiecte confecționate din materiale textile) A tivi cu feston (pentru a înfrumuseța). /<fr. festonner (Sursa: NODEX )
| festona verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) festona | festonare | festonat | festonând | singular | plural |
| festonează | festonați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | festonez | (să) festonez | festonam | festonai | festonasem |
| a II-a (tu) | festonezi | (să) festonezi | festonai | festonași | festonaseși |
| a III-a (el, ea) | festonează | (să) festoneze | festona | festonă | festonase |
| plural | I (noi) | festonăm | (să) festonăm | festonam | festonarăm | festonaserăm, festonasem* |
| a II-a (voi) | festonați | (să) festonați | festonați | festonarăți | festonaserăți, festonaseți* |
| a III-a (ei, ele) | festonează | (să) festoneze | festonau | festonară | festonaseră |
* Formă nerecomandată
