Dex feșteli, festeli, definiţie feșteli, dex.ro Mobile

FEȘTELÍ, feștelesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) murdări, a (se) mânji. 2. Tranz. (Fam.; în expr.) A o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs. – Cf. magh. festeni „a vopsi, a zugrăvi”. (Sursa: DEX '98 )

A SE FEȘTELÍ mă ~ésc intranz. fam. A se umple de murdărie; a deveni murdar; a se mânji; a se murdări; a se păta; a se mâzgăli. ~ de glod. ◊ A-și ~ obrazul a se face de râs. A o ~ a comite o prostie. /cf. ung. festeni (Sursa: NODEX )

feșteli verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) feșteli	feștelire	feștelit	feștelind	singular	plural
		(a) feșteli	feștelire	feștelit	feștelind	feștelește	feșteliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	feștelesc	(să) feștelesc	feșteleam	feștelii	feștelisem
	a II-a (tu)	feștelești	(să) feștelești	feșteleai	feșteliși	feșteliseși
	a III-a (el, ea)	feștelește	(să) feștelească	feștelea	feșteli	feștelise
plural	I (noi)	feștelim	(să) feștelim	feșteleam	feștelirăm	feșteliserăm, feștelisem*
	a II-a (voi)	feșteliți	(să) feșteliți	feșteleați	feștelirăți	feșteliserăți, feșteliseți*
	a III-a (ei, ele)	feștelesc	(să) feștelească	feșteleau	feșteliră	feșteliseră

* Formă nerecomandată