Dex.Ro Mobile
FERMECĂTÓR, -OÁRE, fermecători, -oare, adj. 1. Care place, farmecă, încântă; încântător, desfătător. 2. (În basme și în superstiții; adesea substantivat) Care face farmece, care vrăjește. [Var.: (pop.) fărmăcătór, -oáre adj.] – Fermeca + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )

FERMECĂTÓR adj. 1. v. încântător. 2. feeric, încântător, minunat, (fig.) îmbătător. (Un peisaj ~.) 3. v. adorabil. (Sursa: Sinonime )

FERMECĂTÓR s. v. vrăjitor. (Sursa: Sinonime )

Fermecător ≠ repulsiv, respingător (Sursa: Antonime )

fermecătór adj. m., s. m., pl. fermecătóri; f. sg. și pl. fermecătoáre (Sursa: Ortografic )

FERMECĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care farmecă; care cucerește prin farmecul său; încântător; admirabil. Muzică ~oare. /a fermeca + suf. ~ător (Sursa: NODEX )

FERMECĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. rar Persoană care face farmece, vrăji; vrăjitor. /a fermeca + suf. ~ător (Sursa: NODEX )

FERMECĂTOÁRE s. v. babă, vrăjitoare. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
fermecător   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fermecător fermecătorul fermecătoare fermecătoarea
plural fermecători fermecătorii fermecătoare fermecătoarele
genitiv-dativ singular fermecător fermecătorului fermecătoare fermecătoarei
plural fermecători fermecătorilor fermecătoare fermecătoarelor
vocativ singular
plural