A (o) mai rări cu ceva = a face, a da, a oferi ceva la intervale mai mari decât de obicei, a încetini ritmul unei activități, a o lăsa mai domol
A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi
A fi (sau a se afla, a trăi ca) în sânul lui Avram = a trăi bine, a fi fericit
A fi (sau a se crede) în al șaptelea (sau în al nouălea) cer = a fi extrem de bucuros, de fericit, de mândru
A fi mâncat de nevoi = a suferi multe necazuri, lipsuri
A fi topor de oase = a avea de îndurat greutăți mari, a suferi mult
A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii
A fi în suferință = a duce lipsă de ceva
A fluiera (sau a sufla, a vorbi etc.) a pagubă = a prevesti o pierdere; a-și manifesta regretul pentru o pierdere suferită
A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile
A i se rupe sufletul (de mila cuiva) = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva
A i se topi inima = a suferi foarte tare
A i se umple (cuiva) paharul sau a(-i) fi plin paharul = a îndura prea multe suferințe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferința etc. 3) Ventuză (pentru bolnavi)
A juca pe funie = a umbla pe funie, făcând diferite figuri; a fi abil, dibaci
A nu avea (pe cineva) la stomac = a nu putea suferi (pe cineva)
A nu avea ochi să vezi pe cineva = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva
A nu putea honipsi pe cineva = a nu simpatiza, a nu putea suferi pe cineva
A nu(-și) mai încăpea în piele = a) a fi bucuros, fericit etc.; b) a fi foarte îngâmfat
A nu-l mai ține (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit, foarte mândru
A plăti (cuiva) cu dobândă = a se răzbuna cu prisosință și violență (pe cineva) pentru o pagubă sau o suferință
A plăti oalele sparte = a suferi pentru faptele altuia
A pune (ceva sau pe cineva) la loc sigur = a pune (ceva sau pe cineva) într-un loc ferit de orice pericol; a ascunde
A pune (ceva) la bătaie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva)
A pune (cuiva ceva) la picioare (sau la picioarele cuiva) = a oferi (cuiva ceva util, valoros)
A pune (sau a ascunde, a ține etc.) ceva sub obroc = a feri ceva de văzul lumii, a ține ascuns, a ascunde bine ceva
A pune (toate) în aceeași oală = a amesteca lucruri, probleme diferite, producând confuzii, încurcături
A pune preț = a oferi un preț mare; a considera valoros, merituos
A păți (o sau vreo) rușine = a ajunge de ocară sau de batjocură, a suferi un lucru umilitor
A se da la o (sau într-o) parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; a se eschiva, a se feri (să acționeze, să ia poziție)
A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobândi experiență în urma unor întâmplări nefericite
A se sătura (de cineva sau de ceva) ca de mere pădurețe = a fi foarte plictisit (de cineva sau de ceva), a nu mai putea suferi
A simți lipsa (cuiva sau a ceva) = a suferi din cauză că cineva sau ceva lipsește
A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite
A umbla prin lume sau a cutreiera lumea = a călători mult și în locuri diferite, a colinda
A îngriji (sau a păzi) ca (pe) lumina ochilor = a îngriji, a feri cu cea mai mare atenție
A întinde masă mare sau a ține masă întinsă = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; a se ține de petreceri
A ști papara cuiva = a cunoaște felul aspru de a fi al cuiva, a fi avut de suferit de pe urma asprimii cuiva
A(-și) pleca inima = a) a da ascultare păsului, suferințelor cuiva; b) a arăta smerenie, evlavie față de cineva; c) a (se) dedica, a (se) închina
A-i fi (cuiva) drag ca sarea în ochi sau ca sarea în ochi = a-i fi (cuiva) nesuferit
A-i lua cuiva (o suferință) cu mâna = a face să-i treacă cuiva (o suferință) imediat
A-i plânge (cuiva) de milă = a fi cuprins de părere de rău pentru suferințele sau pentru starea cuiva
A-i sfârâi cuiva inima = a se zbate, a suferi (de dor, de dragoste etc.), a fi stăpânit de un sentiment puternic
A-i sta (cuiva) ca piperu-n nas = a-i fi (cuiva) nesuferit; a-i sta ca sarea-n ochi
A-i sta (sau a i se opri) în gât = a) a nu putea înghiți; b) a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi
A-i sângera (cuiva) inima = a fi îndurerat, a suferi sau a îndurera pe cineva, a-l face să sufere
A-i sări (cuiva) ochii (din cap) = a) exprimă superlativul unei stări de suferință fizică; b) (în imprecații și în jurăminte) Să-mi sară ochii dacă te mint
A-și da (sau a-și vărsa) sângele (pentru cineva sau ceva) = a suferi sau a-și da viața (pentru cineva sau ceva)
A-și scoate un foc de la inimă = a) a se răzbuna pe cineva; b) a scăpa de o suferință
A-și vărsa amarul = a face destăinuiri, a-și spune durerea, suferința
FERÍ,feresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra. ◊ Absol. (În construcții exclamative) Doamne ferește! Ferească Dumnezeu! ♦ Refl. A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde; a fugi. 2. Refl. și tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva). – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
A FERÍ ~ésctranz. (ființe, lucruri) A apăra pe toate căile (punând la adăpost); a păzi /<lat. ferire (Sursa: NODEX )
A SE FERÍ mă ~éscintranz. A se da din cale. /<lat. ferire (Sursa: NODEX )
FERÍ vb. 1. v. apăra. 2. a se păzi, (înv. și reg.) a se socoti, (înv.) a se lepăda, a se veghea. (Să te ~ de răceală.)3. v. evita. 4. a evita, a ocoli, a se păzi, (înv.) a se îndupleca. (Se ~ să facă un anumit lucru.)5. a evita. (Mă ~ să-l întâlnesc.)6. a fugi. (~ din calea lui!)7. a-și ascunde. (A-și ~ ochii, privirile.)8. a se da, a se trage. (S-a ~ repede într-o parte.)9. v. eschiva. 10. a evita, a ocoli. (Se ~ de cuvintele abstracte.) (Sursa: Sinonime )
FERÍ vb. v. respecta, ține. (Sursa: Sinonime )
ferí (ferésc, ferít), vb. – 1. A ține, a respecta. – 2. (Înv.) a sărbători, a prăznui. – 3. (Înv.) A păstra, a menține. – 4. A p******a, a asigura, a salva. – 5. A proteja, a ocroti. – 6. A evita, a scăpa. – 7. (Refl.) A se adăposti, a se proteja. – 8. (Refl.) A se feri. – 9. (Refl.) A se îndepărta, a se retrage. Mr. (a)firescu, megl. mi fires. Lat. fĕrῑre, care apare cu sensul de „a ține, a respecta” în limba clasică, mai precis la Cicero, De fato, 17. Celelalte explicații sînt inutile: de la afară, prin intermediul unei forme *fări (Philippide, Principii, 148); din mag. őrizni (Cihac, II, 498); de la un lat. *auferῑre, în loc de auferre (Candrea, GS, III, 424; REW 3642; Giuglea, Dacor., IV, 1554 și X, 66); din lat. *fērῑre „a sărbători”, der. de la fēriae (DAR; Rosetti, I, 166). Trecerea semantică de la „a ține, a respecta”, la „a sărbători” se repetă ca la a serba. – Der. fereală, s. f. (acțiunea de a se feri; refugiu); ferință, s. f. (înv., gardă); feritor, adj. (protector); feritoare, s. f. (Trans., adăpost). (Sursa: DER )
ferí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferésc, imperf. 3 sg. fereá; conj. prez. 3 sg. și pl. fereáscă (Sursa: Ortografic )
DE NIHILO FERI NIL POSSE (lat.) din nimic nu se poate face nimic – Lucrețiu, „De rerum natura”, 2, 287. (Sursa: DE )