Dex.Ro Mobile
FÉLDMAREȘAL, feldmareșali, s. m. Cel mai înalt grad militar în armatele (de uscat ale) unor țări (Germania, Rusia, Anglia etc.); persoană care deține acest grad. [Acc. și: feldmareșál] – Din germ. Feldmarschall, fr. feld-maréchal, rus. fel'dmaršal. (Sursa: DEX '98 )

FÉLDMAREȘAL s.m. Cel mai înalt grad în armatele unor țări (Germania, Austria, Anglia etc.); ofițer care are acest grad. [Cf. germ. Feldmareschall, fr. feldmaréchal]. (Sursa: DN )

FÉLDMAREȘAL s. m. cel mai înalt grad în armatele unor țări (Germania, Rusia, Anglia). (< germ. Feldmarschall) (Sursa: MDN )

féldmareșal s. m. (sil. mf. feld-), pl. féldmareșali (Sursa: Ortografic )

FÉLDMAREȘAL ~i m. (în armatele unor state) Ofițer cu cel mai înalt grad în trupele de uscat. /<germ. Feldmarschall, fr. feld-maréchal (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
feldmareșal   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular feldmareșal feldmareșalul
plural feldmareșali feldmareșalii
genitiv-dativ singular feldmareșal feldmareșalului
plural feldmareșali feldmareșalilor
vocativ singular
plural

feldmareșal   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular feldmareșal feldmareșalul
plural feldmareșali feldmareșalii
genitiv-dativ singular feldmareșal feldmareșalului
plural feldmareșali feldmareșalilor
vocativ singular
plural