Dex fel, fel, definiţie fel, dex.ro Mobile

(A fi) în rând cu lumea = (a fi) la fel cu ceilalți; (a fi) cu rost, așezat, cu o viață chibzuită
(Nici) măcar de-afurisenie = câtuși de puțin; de fel
A (nu) fi câștigat la belciuge = a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de serviciu
A ajunge (sau a veni, a cădea) în doaga cuiva = a ajunge să se identifice (în sens rău) cu cineva în felul de a fi, de a gândi
A arunca (cu) praf în ochii cuiva = a încerca să înșele pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât sunt în realitate, a induce în eroare
A avea lipici = a atrage, a fermeca, a seduce pe cineva (prin înfățișare sau fel de a fi)
A băga rufele în boală = a spăla rufele prost, de mântuială
A da (sau a cădea, a ajunge, a gusta) patarama cuiva = a o păți la fel cu altcineva
A da din colț în colț = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieși dintr-o încurcătură
A face albul negru = a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea
A face felul (cuiva) = a) a omorî, a distruge (pe cineva); b) a cauza (cuiva) un rău; c) (și ) a dezvirgina
A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel
A fi de o pănură cu cineva = a fi la fel cu cineva, de aceeași categorie
A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu se mai poată mișca; a lega cobză, a lega fedeleș
A nu avea (face) altîncotro = a nu putea să facă altfel
A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-o lumină oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concepții
A pune (sau a băga etc.) pe toți într-o ciorbă = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seama de valoarea, situația etc. lor deosebită
A purta portul (cuiva) = a se asemăna, a se potrivi cu cineva, a fi la fel cu cineva, a se adapta la felul de a fi al cuiva
A scoate rufele din boală = a spăla rufele bine după ce mai întâi au fost prost spălate
A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva
A sta (ceva) în firea (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva
A umbla cu (sau a purta) plosca (cu minciuni) = a colporta minciuni, a duce vorbe, bârfeli de la unii la alții
A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică; a pălăvrăgi
A ști papara cuiva = a cunoaște felul aspru de a fi al cuiva, a fi avut de suferit de pe urma asprimii cuiva
A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace
A(-și) pleca urechea = a) a asculta cu atenție, a lua în considerare; b) a da crezare vorbelor de nimic, bârfelilor
A-i (sau a-și) ridica pe cineva în cap = a proceda astfel încât să producă nemulțumiri, să-și facă mulți dușmani
A-l mânca pe cineva spinarea (sau pielea) = a se comporta în așa fel, ca și cum ar căuta într-adins bătaie
A-și face (sau a-și duce, a-și trece, a-și petrece) veacul = a trăi (într-un anumit fel)
A-și mânca credința = a se comporta astfel încât nu mai inspiră încredere
Ca neoameni = altfel decât ar fi normal
Ce hram porți (ori poartă) sau ții (ori ține)? = ce fel de om ești (sau este)? Din hramŭ
Cu aceeași măsură = în același fel
Cum ai făcut de ai venit? Cum și în ce chip sau cum și ce fel = în ce fel
Câte alea toate = fel de fel de lucruri
Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui
Câtuși de puțin = oricât de puțin, cât de cât; (în construcții negative) absolut deloc, defel
De tot neamul sau de toate neamurile = de toate naționalitățile; de toate felurile, de toate speciile
Fără pereche = unic în felul său
Gura lumii = vorbe, bârfeli, scorneli
Gura satului (sau a mahalalei) = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi
Halal mie (ori ție etc.) sau halal să-mi (sau să-ți etc.) fie! = bravo! te felicit! să-ți fie de bine! (Substantivat, ; ) Noroc
Mai mult ca (sau decât) sigur = fără nici un fel de îndoială
Multe (și de) toate = lucruri de tot felul; probleme variate
Multe și mărunte = lucruri de tot felul
Nici așa, nici așa = nici într-un fel, nici într-altul
Nu mă lua așa! = nu mă trata, nu-mi vorbi în felul acesta nepotrivit
Nu știu cum = într-un fel oarecare; (în mod) ciudat, bizar
Nu-i numai un câine scurt de coadă = mai e și altcineva sau altceva de felul celui cu care avem de-a face; caracteristica, aspectul în discuție e comun și altora
Ori așa, ori așa = ori într-un fel, ori într-altul

FEL, feluri, s. n. 1. Posibilitate de a fi, de a acționa etc. 2. Soi, varietate, gen. mod. sort (dintr-un produs). ◊ Loc. adj. Fel de fel sau de tot felul = diferit, variat, felurit. ◊ Loc. adv. Nici un fel de... = deloc. La fel = deopotrivă, asemenea, egal, întocmai, aidoma. ◊ Expr. De felul meu (sau tău, său etc.) = a) din fire, ca temperament; b) din punctul de vedere al originii, al provenienței; c) de profesiune, de meserie. De fel din... = de neam, de origine, de loc. originar din... În felul cuiva = într-un mod propriu cuiva. Un fel de... = un lucru asemănător cu..., ceva care vrea să fie sau să pară... A face felul (cuiva) = a) a omorî, a distruge (pe cineva); b) a cauza (cuiva) un rău; c) (pop. și fam.) a d********a. ♦ (Reg.) Chef, poftă. 3. Obicei, datină, tradiție. 4. Sortiment de mâncare sau de băutură. – Din magh. féle. (Sursa: DEX '98 )

FEL s. 1. v. mod. 2. v. stil. 3. v. regim. 4. v. sens. 5. v. fire. 6. gen, mod, soi. (Are un ~ de timiditate nejustificată.) 7. v. chip. 8. v. specie. 9. v. categorie. 10. v. tip. 11. v. teapă. 12. gen, mod, soi, specie, specimen, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~uri de silogisme ...) 13. v. factură. 14. v. datină. (Sursa: Sinonime )

fel (féluri), s. n. – 1. Clasă, tip, gen, specie. – 2. (Înv., rar) Stirpe. – 3. Soi, teapă. – 4. Obicei, stil. – 5. Purtări, mod de a fi. – 6. Capriciu, chef. 7. Fel de mîncare. – De fel, în nici un caz. Mag. -féle „asemănător”, fel „parte”, cu sensul de „soi, fel” în mai multe compuneri, cf. minden féle „de orice fel” (Cihac, II, 498; Scriban; DAR), cf. sb., slov. fela „clasă”, bg. Trans. feli (Miklosich, Bulg., 121), Giuglea, Dacor., II, 637, respinge această der., care pare evidentă și propune, prin intermediul alb. fjaljë, lat. fabella „istorioară”, cf. it. favella. Der. fălie, s. f. (Trans., înrudire), poate prin intermediul sb. (DAR); feliușag, s. n. (Mold., soi, teapă); feluri, vb. (înv., a varia); felurit, adj. (variat); felurime, s. f. (varietate, diversitate). Din același cuvînt mag. provine fele, s. f. (măsură de capacitate, folosită în Trans., în valoare de trei sferturi de litru). (Sursa: DER )

fel s. n., pl. féluri (Sursa: Ortografic )

FEL ~uri n. 1) Formă particulară de a fi; chip; mod. 2) Grup de ființe sau de obiecte ce se caracterizează printr-o anumită însușire; specie; soi; categorie; gen. 3) Sortiment de mâncare. ~ ul întâi. /<ung. féle (Sursa: NODEX )