FAȚÁDĂ,fațade, s. f. Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri, ale unui monument; spec. partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei clădiri. ◊ Loc. adj. De fațadă = de formă, pentru a salva aparențele. – Din fr. façade (refăcut după față). (Sursa: DEX '98 )
FAȚÁDĂs.f. Fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc.; (spec.) fața unui edificiu. ◊ De fațadă = de ochii lumii, de formă. [Cf. fr. façade]. (Sursa: DN )
FAȚÁDĂs. f. fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc. ♦ de ~ = de ochii lumii, de formă. (< fr. façade) (Sursa: MDN )
FAȚÁDĂ s. exterior, față. (~ unei clădiri.) (Sursa: Sinonime )
fațádă s. f., g.-d. art. fațádei; pl. fațáde (Sursa: Ortografic )
FAȚÁDĂ ~ef. 1) Parte anterioara a unei clădiri unde se află intrarea principală. 2) Parte exterioară verticală a unei clădiri. ~ laterală. /<fr. façade (Sursa: NODEX )