A avea (sau a fi în) pasă bună (sau proastă) = a avea noroc (sau ghinion) la jocul de cărți; a trece prin împrejurări favorabile (sau nefavorabile); a-i reuși (sau a nu-i reuși) cuiva ceva
A avea gură pocită sau a fi pocit la gură = a prevesti lucruri neplăcute, a face pronosticuri nefavorabile; a cobi
A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil
A fi de bun (sau de rău) augur = a fi semn bun (sau rău), a însemna că un lucru se va sfârși în mod favorabil (sau nefavorabil)
A ieși la socoteală (cu ceva sau cu cineva) = a ajunge la o rezolvare convenabilă, favorabilă (în legătură cu ceva sau cu cineva)
A pierde din mâna = a scăpa un prilej favorabil
A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a găsi, a nu lăsa să scape momentul (sau prilejul) favorabil
A pune un cuvânt (bun) = a interveni (favorabil) pentru cineva
A scăpa (sau a pierde) trenul = a scăpa o ocazie favorabilă
A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă
A(-i) da (cuiva) apă la moară = a-i crea cuiva o situație favorabilă, a-i înlesni să facă un anumit lucru; a încuraja, a stimula
A(-i) trece (cuiva) pe la (sau pe lângă) nas = a(-i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil
A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic
A-și arăta dinții = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil
Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil
În caz afirmativ = dacă se va întâmpla așa; în cazul când împrejurările sunt favorabile
FAVORÁBIL, -Ă,favorabili, -e, adj. 1. (Despre acțiuni, fenomene, împrejurări etc.) Care este în favoarea cuiva sau a ceva, care avantajează pe cineva sau ceva. 2. (Despre oameni) Binevoitor față de cineva sau de ceva. – Din fr. favorable, lat. favorabilis. (Sursa: DEX '98 )
favorábil adj. m., pl. favorábili; f. sg. favorábilă, pl. favorábile (Sursa: Ortografic )
FAVORÁBIL ~ă ( ~i, ~e) 1) (despre fenomene, circumstanțe, acțiuni etc.) Care favorizează; care aduce favoare; caracterizat prin favoare; benefic; binefăcător; prielnic; propice. 2) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care denotă favoare; cuprins de favoare; binevoitor. Opinie ~ă. Privire ~ă. 3) Care oferă o favoare; avantajos; oportun. Teren ~ . Zi ~ă. /<fr. favorable, lat. favorabilis (Sursa: NODEX )
