FASONÁT1 s. n. Fasonare. – V. fasona. (Sursa: DEX '98 )
FASONÁT2, -Ă,fasonați, -te, adj. (Despre obiecte) Căruia i s-a dat, care a căpătat o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Fam.) Care face nazuri, f*****e. – V. fasona. (Sursa: DEX '98 )
FASONÁTs.n. Fasonare. ◊ Fasonatul puieților = operația de reducere a rădăcinilor și a lăstarilor puieților în vederea plantării. [< fasona]. (Sursa: DN )
FASONÁT, -Ăadj. Care a suferit operația de fasonare; care are o anumită formă, croială. [< fr. façonné]. (Sursa: DN )
FASONÁ,fasonez, vb. I. Tranz. A da unui obiect o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Rar) A forma, a modela caracterul, personalitatea etc. cuiva. – Din fr. façonner. (Sursa: DEX '98 )
A FASONÁ ~éztranz. 1) (obiecte) A aduce în concordanță cu un fason; a face să capete (prin prelucrare) o anumită formă; a modela. 2) rar (caractere, firi, individualități etc.) A supune unei influențe dirijate (pentru a modifica); a modela. /<fr. façonner (Sursa: NODEX )
FASONÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FASONA. 2) fig. fam. (despre oameni) Care face f*****e; mofturos; năzuros; capricios. /v. a fasona (Sursa: NODEX )
FASONÁvb. I. tr.1. A da formă, fason unui lucru. 2. (Fig.) A modela caracterul cuiva. [< fr. façonner]. (Sursa: DN )
FASONÁvb. tr. 1. a da o anumită formă unui lucru. ◊ a prelucra prin deformare plastică un material, în vederea realizării unui obiect de o anumită formă. 2. (fig.) a modela caracterul cuiva. (< fr. façonner) (Sursa: MDN )
FASONÁ vb. a forma, a modela, (înv. și pop.) a tipări. (A ~ un material.) (Sursa: Sinonime )
fasoná vb., ind. prez. 1 sg. fasonéz, 3 sg. și pl. fasoneáză (Sursa: Ortografic )