Dex.Ro Mobile
FARNIÉNTE s. n. (Livr.) Inactivitate, lenevie, trândăvie (totală). [Pr.: -ni-en-] – Cuv. it. (Sursa: DEX '98 )

FARNIÉNTE n. livr. Stare a celui leneș; lenevie; trândăvie /Cuv. it. (Sursa: NODEX )

FARNIÉNTE s.n. (Italienism; rar) Lenevie, trândăvie. ◊ Dolce farniente = atitudinea de a se complăcea în trândăvie, socotită ca plăcută; plăcută trândăvie. [< it. (il dolce) far niente]. (Sursa: DN )

FARNIÉNTE s. n. levitație, trândăvie. ♦ dolce ~ = atitudinea de a se complace în trândăvie; plăcută trândăvie. (< it. /il dolce/ far niente) (Sursa: MDN )

farniénte s. n. (sil. -ni-en-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
farniente   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular farniente farnientele
plural
genitiv-dativ singular farniente farnientelui
plural
vocativ singular farniente
plural