(A avea) inimă de piatră (sau impietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece
(A fi) alfa și omega = (a fi) începutul și sfârșitul, (a fi) atotcunoscător, (a fi) factorul esențial
(A fi) cu inima ușoară = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată
(A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte
(A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios
(A fi) fără stăpân = a) (a fi) liber, de capul său; (a acționa) după bunul plac; b) (a fi) fără rost, fără căpătâi
(A umbla) de flori de cuc = (a umbla) fără rost
(A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic
(A ști) ca (pe) Tatăl nostru = (a ști) foarte bine, pe de rost, fără greșeală
(Așa) de-al dracului! = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! 2) Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi
(Numai) cu numele = de formă, fără să corespundă realității
A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva
A (sau a-l) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a vrut să spună, a-și da fără voie gândurile pe față
A (se) face puzderie = a (se) sfărâma, a (se) face praf; a (se) distruge
A (se) face zob = a (se) sparge în bucăți mici, în fărâme; a (se) face praf
A apuca cu gura înainte = a se grăbi să răspundă fără a lăsa pe altul să sfârșească vorba
A arunca (ceva) în spinarea cuiva = a face pe cineva răspunzător de o vină (de obicei fără temei)
A arunca (cuiva ceva) în nas = a spune (cuiva ceva) direct, fără menajamente
A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală
A arăta (cuiva) ușa = a da (pe cineva) afară dintr-un loc
A avea pe vino-ncoace = a avea farmec, a fi cuceritor, atrăgător
A azvârli (sau a băga) moartea-n țigani = a) a învinui pe nedrept pe cineva, a da vina pe alții; b) a lansa o idee, un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie, derută
A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost
A bate ceamburul = a umbla fără rost, a bate drumurile; a pierde vremea, a sta degeaba
A bate câmpii = a vorbi aiurea, fără noimă
A bate ulițile = a umbla fără rost, haimana; a hoinări
A băga mâinile până-n (sau până la) coate = a fura mult și fără jenă
A curge pânză = a curge fără întrerupere
A cădea măgăreața pe cineva = a avea de suportat o neplăcere, o acuzație, o pedeapsă etc. fără a fi vinovat
A călca popește = a fi mândru fără motiv, a-și da ifose, a face pe grozavul
A căra (sau a duce) apă cu ciurul = a face o muncă zadarnică, a lucra fără spor; a nu face nici o treabă
A da (cuiva) mură-n gură = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort
A da (cuiva) papucii = a da (pe cineva) afară, a obliga (pe cineva) să plece
A da (cuiva) pașaportul = a alunga, a expedia (pe cineva); a da (pe cineva) afară din serviciu
A da chiorâș prin ceva = a se repezi fără a lua seama peste ce calcă
A da din coate = a) a-și face loc împingând pe alții; b) a lupta (fără scrupule) pentru a ieși dintr-o încurcătură, pentru a obține o situație
A da lecții (sau meditații) = a preda lecții în afara școlii
A da orbiș = a lovi fără cruțare
A da în foc = a se umfla, a curge afară din vas
A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tăia (pe cineva sau ceva) în bucăți, a face fărâme; a distruge, a nimici
A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina
A face pe râiosul = a fi mândru sau înfumurat fără motiv; a-și da aere
A face un lucru cu ochii închiși = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare
A fi (sau a cădea) pe bec = A fi sau a ajunge într-o situație fără ieșire; a i se înfunda, a o păți
A fi (sau a sta ca o) pisică plouată = a fi abătut, descurajat, fără chef; a arăta prost, a avea o ținută necorespunzătoare
A fi de bun (sau de rău) augur = a fi semn bun (sau rău), a însemna că un lucru se va sfârși în mod favorabil (sau nefavorabil)
A fi de pe drumuri = a fi fără familie, fără locuință stabilă, fără rost în viață
A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule
A fi fără inimă sau a fi rău (sau câinos, negru) la inimă = a fi rău, înrăit
FAR,faruri, s. n. 1. Construcție înaltă prevăzută cu o sursă de lumină puternică, pentru semnalarea la distanță a punctelor importante situate de-a lungul liniilor de navigație maritimă. 2. Corp de iluminat (la automobile, locomotive etc.) care proiectează lumina într-o anumită direcție sub forma unui fascicul divergent. – Din fr. phare, lat. pharus, it. faro. (Sursa: DEX '98 )
FARs.n.1. Turn în care este instalat un proiector puternic, destinat a servi ca reper în navigație. ♦ Reflector montat în față la automobile, la locomotive etc. pentru a lumina drumul. 2. Ansamblul tuturor vergelelor, velelor și manevrelor unui catarg. [< fr. phare, cf. lat., gr. Pharos – insulă lângă Alexandria, unde Ptolomeu a ridicat un turn înalt pentru orientarea corăbiilor]. (Sursa: DN )
FARs. n. 1. turn în care este instalat un proiector puternic, ca reper în navigație. 2. reflector montat în față la automobile, la locomotive etc. 3. ansamblul velelor, vergelor și manevrelor unui catarg. 4. (fig.) ghid. (< fr. phare, lat. pharus, it. faro) (Sursa: MDN )
FAR s. proiector. (Sursa: Sinonime )
far s. n., pl. fáruri (Sursa: Ortografic )
FAR ~urin. 1) Turn construit pe o coastă sau pe o insulă, prevăzut cu o sursă puternică de lumină în partea superioară, servind drept reper la orientarea navelor și avioanelor în timpul nopții. 2) Dispozitiv de iluminat, instalat în partea din față a unui vehicul, destinat să lumineze drumul. 3) fig. Lucru care luminează o cale nouă. 4) fig. Persoană care se află în fruntea unui domeniu de activitate, servind drept exemplu demn de urmat. /<fr. phare, lat. pharus (Sursa: NODEX )
plútă-fár s. f., pl. plúte-fár (Sursa: Ortografic )
