Dex.Ro Mobile
Vezi 48 expresii

« Back
FAPT, fapte și (4) fapturi, s. n. 1. Întâmplare sau împrejurare reală, lucru petrecut în realitate. Fapt istoric. ◊ Loc. adv. și adj. De (sau în) fapt = (care este) în realitate, efectiv. ◊ Expr. Fapt e că... = nu e mai puțin adevărat că..., adevărul e că..., în orice caz. ♦ Fenomen. Fapte de limbă. 2. Acțiune săvârșită de cineva; faptă. ◊ Expr. Fapt împlinit = acțiune care s-a încheiat, care nu mai poate fi schimbată; situație definitivă. 3. (Pop.; în legătură cu unele momente ale zilei; urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep. „de”) Început. Faptul zilei. În fapt de seară. 4. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă. – Lat. factum. (Sursa: DEX '98 )

FAPT1 ~e n. 1) Întâmplare care a avut loc în realitate; eveniment. ~istoric. 2) Fenomen izolat dintr-un anumit domeniu. ~e de limbă. 3) v. FAPTĂ. 4) (în îmbinare cu substantive ce denumesc anumite perioade exprimă ideea de început) În ~ul zilei. În ~ul serii. /<lat. factum (Sursa: NODEX )

!iárba-dátului-și-a-fáptului (plantă) s. f. art., g.-d. art. iérbii-dátului-și-a-fáptului (Sursa: DOOM 2 )

BURUIANA-FÁPTULUI s. v. garanță, otrățel, pațachină, roibă. (Sursa: Sinonime )

FAPT s. 1. caz, întâmplare. (ŭl din Vaslui.) 2. v. întâmplare. 3. v. fenomen. (Sursa: Sinonime )

FAPTUL ZÍLEI s. v. auroră, crepuscul, zori. (Sursa: Sinonime )

IARBA-DATULUI-ȘI-A-FÁPTULUI s. v. feciorică. (Sursa: Sinonime )

IARBA-FÁPTULUI s. v. sclipeț. (Sursa: Sinonime )

fapt, -ă, adj. (înv.) făcut. (Sursa: DAR )

fapt (acțiune) s. n., pl. fápte (Sursa: Ortografic )

iárba-dátului-și-a-fáptului s. f. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fapt (zool.)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fapt faptul
plural fapți fapții
genitiv-dativ singular fapt faptului
plural fapți fapților
vocativ singular
plural

fapt (vrajă)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fapt faptul
plural fapturi fapturile
genitiv-dativ singular fapt faptului
plural fapturi fapturilor
vocativ singular
plural

fapt (acțiune)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fapt faptul
plural fapte faptele
genitiv-dativ singular fapt faptului
plural fapte faptelor
vocativ singular
plural