A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva
A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esențialul într-o discuție, a (nu) sublinia faptele semnificative
A avea (pe cineva sau ceva însemnat sau scris) la catastif sau a trece (pe cineva sau ceva) la catastif = a avea sau a ține evidența faptelor cuiva (spre a se răzbuna pe el)
A face literatură = a părăsi domeniul faptelor reale, a trece la exagerări, la înflorituri
A fi rușinea cuiva = a fi om de nimic, de ale cărui fapte cineva se rușinează, a fi cauza dezonoarei cuiva
A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit
A lua (pe cineva) la trei-păzește = a cere (cuiva) explicații pentru faptele sale, folosind un ton sever; a certa aspru (pe cineva)
A o băga pe mânecă = a se speria (de consecințele unei fapte săvârșite); a o sfecli
A plăti oalele sparte = a suferi pentru faptele altuia
A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) în momentul când comite ceva (rău)
A prinde (pe cineva) cu mâța (sau cu mâna) în sac = a surprinde (pe cineva) în momentul când săvârșește o faptă rea
A prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o faptă necinstită
A prinde (pe cineva) cu rața în traistă = a prinde (pe vinovat) asupra faptului
A pune punctul pe i = a reda esențialul într-o discuție, a sublinia concluzia, faptele semnificative
A pune în balanță = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre
A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz
A se face că plouă = a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut
A se spăla pe mâini = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile)
A se înarma cu răbdare = a-și impune răbdare, a aștepta cu stăpânire de sine desfășurarea faptelor
A sări peste (sau dincolo de) gard = a depăși limita admisă (prin atitudinea, faptele sale)
A trage la răspundere = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător
A trece în revistă = a) a inspecta trupele adunate în acest scop (într-o anumită formație); b) a lua în considerație fapte, evenimente în succesiunea și desfășurarea lor
A ține (cuiva) isonul = a) a acompania o melodie; b) a aproba, a susține vorbele sau faptele cuiva, a-i face pe plac
A(-și) petrece (ceva) prin (ori în) minte (sau în amintire) = a parcurge cu mintea anumite fapte etc. petrecute, a reconstitui în minte trecutul, a depăna în gând firul amintirilor, a-și aduce aminte, a-și aminti
A(-și) pune sau a(-și) băga mâna în foc (pentru cineva) = a garanta pentru faptele, pentru cinstea cuiva
A-i da (sau a-i ieși cuiva ceva) prin piele = a suporta consecințele unui fapt, a o păți, a-i ieși pe nas
A-i ieși cuiva cu plin(ul) = a-i ieși cuiva în cale cu un vas plin (fapt considerat în credința populară ca semn prielnic)
A-i suna (cuiva) la (sau în) urechi (sau în auz) = a-și aminti obsesiv un fapt
A-și băga mințile în cap = a-și da bine seama de urmările faptelor sale; a se cuminți
A-și face păcat(e) cu cineva = a face o faptă rea în dauna cuiva, a oropsi, a nedreptăți pe cineva
A-și rupe (sau a-și frânge) gâtul = a) a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; b) a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale
A-și vârî (sau a-i vârî cuiva) mințile în cap = a-și da bine seama (sau a face să-și dea seama) de urmările faptelor sale; a se cuminți sau a se face să se cumințească
Bătaie de joc = batjocură; faptă urâtă, incalificabilă
Cu bună știință = conștient, având cunoștința deplină a faptelor
Cum e turcul și pistolul = cum e omul, așa sunt și faptele lui, prietenii lui
Când colo = (exprimând o surprindere) de fapt, în realitate
Dacă și numai dacă = constantă logică exprimând condiționarea exclusivă între stările de fapt, echivalența logică, funcția de adevăr a echivalenței
La drept (sau la dreptul) vorbind = în realitate, de fapt
Nu miroase a nas de om = nu e faptă de om vrednic
Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind
Puțintel la trup (sau la făptură) = scund și subțirel, mititel
Semn bun (sau rău, prost) = fapt, fenomen căruia i se atribuie însușirea de a prevesti un bine (sau o nenorocire)
bună-știință = conștiință deplină în săvârșirea unei fapte
În abstract = pe bază de deducții logice, teoretice, fără legătură cu datele sau cu faptele concrete
În faptul dimineții = în zori de zi
În faptă = în realitate, de fapt
În fond = în realitate, de fapt
Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în realitate, de fapt
FAPT,fapte și (4) fapturi, s. n. 1. Întâmplare sau împrejurare reală, lucru petrecut în realitate. Fapt istoric. ◊ Loc. adv. și adj. De (sau în) fapt = (care este) în realitate, efectiv. ◊ Expr. Fapt e că... = nu e mai puțin adevărat că..., adevărul e că..., în orice caz. ♦ Fenomen. Fapte de limbă.2. Acțiune săvârșită de cineva; faptă. ◊ Expr. Fapt împlinit = acțiune care s-a încheiat, care nu mai poate fi schimbată; situație definitivă. 3. (Pop.; în legătură cu unele momente ale zilei; urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep. „de”) Început. Faptul zilei. În fapt de seară.4. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă. – Lat. factum. (Sursa: DEX '98 )
FAPT s. 1. caz, întâmplare. (ŭl din Vaslui.)2. v. întâmplare. 3. v. fenomen. (Sursa: Sinonime )
FAPT s. v. descântec, farmec, magie, scarlatină, vrajă, vrăjitorie. (Sursa: Sinonime )
fapt, -ă, adj. (înv.) făcut. (Sursa: DAR )
fapt (-te), s. n. – 1. (Înv.) 1. Creație, facere. – 2. Acțiune, înfăptuire. – 3. (Înv.) Creatură. – 4. Întîmplare reală. – 5. (Cu noțiuni care exprimă timpul) Început, origine. – 6. Vrajă, farmec. – 7. Larvă a fluturelui, Acherontia atropos. – 8. Trifoi galben, Triofolium procumbens. – 9. Plantă, Astrantia mayor. – Mr. faptu, faptă, megl. fat. Lat. factum (Pușcariu 579; Candrea-Dens., 535; REW 3135; DAR; cf. Șeineanu, Semasiol., 188), cf. it. fatto, prov. fach, fr. fait, sp. hecho, port. feito. Pl. este fapți la sensurile 7-9. Era înainte part. de la a face, sec. XVI, înlocuit de făcut. Der. faptă, s. f. (fapt; operă; acțiune; înv., creație, facere), sing. reconstituit analogic de la pl. fapte (după Tiktin și DAR, din lat. facta, pl. n.); făptaș, s. m. (delicvent); faptnic(ă), s. f. și n., (roibă, Rubia tinctorum), numită astfel fiindcă se crede că vindecă o boală greșit atribuită lui fapt 7; făptoriu, s. m. (înv., creator); făptui, vb. (a face, a săvîrși, a comite); făptuitor, s. m. (delicvent, autor al unui delict); făptură, s. f. (înv., creație, facere; lucrare, operă; lume, univers; compoziție, structură; aspect, formă, mod de a fi; ființă vie, creatură), din lat. factura, cf. alb. fëtürë (Meyer 111; Philippide, II, 641), it. fattura, v. prov. faitura, v. fr. faiture, sp. hechura, port. feitura (Pușcariu 580; Candrea-Dens., 537; REW 3136; DAR); înfăptui, vb. (a realiza, a verifica, a duce la bun sfîrșit). În legătură cu sensul magic al lui fapt, cf. it. fatturare „a vrăji”; fattura „vrajă”, port. feitiço „vrajă”, de unde fr. fétiche › rom. fétiș. (Sursa: DER )
fapt (zool.) s. m., pl. fapți (Sursa: Ortografic )
fapt (farmec, vrajă) s. n., pl. fápturi (Sursa: Ortografic )
fapt (acțiune) s. n., pl. fápte (Sursa: Ortografic )
FAPT1 ~en. 1) Întâmplare care a avut loc în realitate; eveniment. ~istoric. 2) Fenomen izolat dintr-un anumit domeniu. ~e de limbă. 3) v.FAPTĂ. 4) (în îmbinare cu substantive ce denumesc anumite perioade exprimă ideea de început) În ~ul zilei. În ~ul serii. /<lat. factum (Sursa: NODEX )
FAPT2 ~urin. pop. rar Procedeu magic, căruia i se atribuie însușiri supranaturale; farmec; vrajă. /<lat. factum (Sursa: NODEX )
FAPT3 ~țim. depr. Copil neastâmpărat și obraznic. /<lat. factum (Sursa: NODEX )
!iárba-dátului-și-a-fáptului (plantă) s. f. art., g.-d. art. iérbii-dátului-și-a-fáptului (Sursa: DOOM 2 )
BURUIANA-FÁPTULUI s. v. garanță, otrățel, pațachină, roibă. (Sursa: Sinonime )
FAPTUL ZÍLEI s. v. auroră, crepuscul, zori. (Sursa: Sinonime )
FAPTUL-MÁRE s. v. ștevie. (Sursa: Sinonime )
IARBA-DATULUI-ȘI-A-FÁPTULUI s. v. feciorică. (Sursa: Sinonime )
IARBA-FÁPTULUI s. v. sclipeț. (Sursa: Sinonime )
iárba-dátului-și-a-fáptului s. f. (Sursa: Ortografic )
