Dex.Ro Mobile
FAIÁNȚĂ, faianțe, s. f. Produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa alba, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc.; (la pl.) varietăți din produsul descris mai sus. ♦ Obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat). – Din fr. faïence, it. faenza. (Sursa: DEX '98 )

FAIÁNȚĂ s.f. Ceramică poroasă, smălțuită, care imită porțelanul și din care se fac obiecte casnice, de laborator etc. [Gen. -ței. / < fr. faience, cf. it. Faenza – oraș în Italia]. (Sursa: DN )

FAIÁNȚĂ s. f. ceramică poroasă, smălțuită, care imită porțelanul și din care se fac obiecte casnice, de laborator etc. (< fr. faïence, it. faenza) (Sursa: MDN )

FAIÁNȚĂ s. (livr.) majolică, (înv.) cinie. (Sursa: Sinonime )

faiánță s. f. (sil. fa-ian-), g.-d. art. faiánței; pl. faiánțe (Sursa: Ortografic )

FAIANȚÁ, faianțez, vb. I. Tranz. A acoperi ceva cu plăci de faianță. [Pr.: fa-ian-] – Din faianță. (Sursa: DEX '98 )

A FAIANȚÁ ~éz tranz. (elemente de construcție) A acoperi cu plăci de faianță. [Sil. fa-ian-] /Din faianță (Sursa: NODEX )

FAIÁNȚĂ ~e f. 1) Produs ceramic poros, emailat, din care sunt confecționate obiecte de uz casnic. 2) Plăci mici (și smălțuite) din ceramică, care se fixează pe pereți. A pune ~ în baie. [G.-D. faianței; Sil. fa-ian-] /<fr. faïence, it. faenza (Sursa: NODEX )

FAIANȚÁ vb. I. tr. A executa un placaj din plăci de faianță. [Pron. fa-ian-. / cf. fr. faiencé – care imită faianța]. (Sursa: DN )

FAIANȚÁ vb. tr. a executa un placaj din plăci de faianță. (< faianță) (Sursa: MDN )

faianțá vb. (sil. fa-ian-), ind. prez. 1 sg. faianțéz, 3 sg. și pl. faianțeáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
faianța   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) faianța faianțare faianțat faianțând singular plural
faianțea faianțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) faianțez (să) faianțez faianțam faianțai faianțasem
a II-a (tu) faianțezi (să) faianțezi faianțai faianțași faianțaseși
a III-a (el, ea) faianțea (să) faianțeze faianța faianță faianțase
plural I (noi) faianțăm (să) faianțăm faianțam faianțarăm faianțaserăm, faianțasem*
a II-a (voi) faianțați (să) faianțați faianțați faianțarăți faianțaserăți, faianțaseți*
a III-a (ei, ele) faianțea (să) faianțeze faianțau faianța faianțaseră
* Formă nerecomandată

faianță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular faianță faianța
plural faianțe faianțele
genitiv-dativ singular faianțe faianței
plural faianțe faianțelor
vocativ singular faianță, faianțo
plural faianțelor