FACTÍCE adj. invar. (Livr.) Artificial, nefiresc, prefăcut. Râs factice. – Din fr. factice. (Sursa: DEX '98 )
FACTÍCE adj.invar. (Rar) Prefăcut; nefiresc; artificial. [< fr. factice]. (Sursa: DN )
FACTÍCE adj. inv. artificial; nefiresc, prefăcut. (< fr. factice) (Sursa: MDN )
factíce adj. invar. (Sursa: Ortografic )
FÁCTIC, -Ă adj. referitor la acțiunea de a crea, a alcătui, a forma. (< germ. faktisch) (Sursa: MDN )
fáctic adj. m., pl. fáctici; f. sg. fáctică, pl. fáctice (Sursa: Ortografic )
| factic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | factic | facticul | factică | factica |
| plural | factici | facticii | factice | facticele |
| genitiv-dativ | singular | factic | facticului | factice | facticei |
| plural | factici | facticilor | factice | facticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
factice invariabil
