| facsimila verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) facsimila | facsimilare | facsimilat | facsimilând | singular | plural | ||
| facsimilează | facsimilați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | facsimilez | (să) facsimilez | facsimilam | facsimilai | facsimilasem | |
| a II-a (tu) | facsimilezi | (să) facsimilezi | facsimilai | facsimilași | facsimilaseși | ||
| a III-a (el, ea) | facsimilează | (să) facsimileze | facsimila | facsimilă | facsimilase | ||
| plural | I (noi) | facsimilăm | (să) facsimilăm | facsimilam | facsimilarăm | facsimilaserăm, facsimilasem* | |
| a II-a (voi) | facsimilați | (să) facsimilați | facsimilați | facsimilarăți | facsimilaserăți, facsimilaseți* | ||
| a III-a (ei, ele) | facsimilează | (să) facsimileze | facsimilau | facsimilară | facsimilaseră | ||