FABULÍSTIC, -Ă, fabulistici, -ce, adj. De fabulă; de fabulist. – Fabulist + suf. -ic. (Sursa: DEX '98 )
FABULÍSTIC, -Ă adj. De fabulist; propriu fabulei. [< fabulă + -istic]. (Sursa: DN )
fabulístic adj. m., pl. fabulístici; f. sg. fabulístică, pl. fabulístice (Sursa: Ortografic )
| fabulistic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | fabulistic | fabulisticul | fabulistică | fabulistica |
| plural | fabulistici | fabulisticii | fabulistice | fabulisticele |
| genitiv-dativ | singular | fabulistic | fabulisticului | fabulistice | fabulisticei |
| plural | fabulistici | fabulisticilor | fabulistice | fabulisticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
