FĂLÍ,fălesc, vb. IV. 1. Refl. A se arăta mândru de cineva sau de ceva; a se mândri, a se lăuda, a se fuduli cu... ♦ (Peior.) A se arăta plin de sine, îngâmfat; a se îngâmfa, a se făloși. 2. Tranz. (Înv.) A preamări, a slăvi. – Din sl. hvaliti. (Sursa: DEX '98 )
FĂLÍ vb. 1. v. mândri. 2. v. îngâmfa. (Sursa: Sinonime )
FĂLÍ vb. v. cinsti, cânta, elogia, glorifica, lăuda, mări, omagia, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi, venera. (Sursa: Sinonime )
fălí (fălésc, fălít), vb. – (Banat) A fi lipsit de. Sb. faliti, din it. fallire. – Der. fălincă, s. f. (greșeală, eroare), din sb. falinka. (Sursa: DER )
fălí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fălésc, imperf. 3 sg. făleá; conj. prez. 3 sg. și pl. făleáscă (Sursa: Ortografic )
A FĂLÍ ~ésctranz. înv. A ridica în slăvi (în mod exagerat); a slăvi; a glorifica; a elogia; a cânta; a exalta. /<sl. hvaliti (Sursa: NODEX )
A SE FĂLÍ mă ~éscintranz. A se mândri peste măsură; a se fuduli. /<sl. hvaliti (Sursa: NODEX )
