Dex.Ro Mobile
EXUBERÁNT, -Ă, exuberanți, -te, adj. 1. Care își manifestă sentimentele prin numeroase demonstrații exterioare; de o mare vioiciune, foarte vioi; expansiv. 2. (Rar) Abundent, îmbelșugat. – Din fr. exubérant, lat. exuberans, -ntis. (Sursa: DEX '98 )

EXUBERÁNT, -Ă adj. 1. Excesiv, înflăcărat în manifestările sentimentelor sale; foarte vioi, expansiv. 2. Abundent, îmbelșugat. [< fr. exubérant, cf. lat. exuberans]. (Sursa: DN )

EXUBERÁNT, -Ă adj. 1. care își manifestă sentimentele prin demonstrații exterioare, vii, excesive; expansiv. 2. abundent; luxuriant. (< fr. exubérant, lat. exuberans) (Sursa: MDN )

EXUBERÁNT adj. expansiv. (Om ~.) (Sursa: Sinonime )

exuberánt adj. m., pl. exuberánți, f. sg. exuberántă, pl. exuberánte (Sursa: Ortografic )

EXUBERÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane) Care manifestă exuberanță; expansiv. Caracter ~. 2) Care se caracterizează prin abundență. Vegetație ~tă. /<fr. exubérant, lat. exuberans, ~ntis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
exuberant   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exuberant exuberantul exuberantă exuberanta
plural exuberanți exuberanții exuberante exuberantele
genitiv-dativ singular exuberant exuberantului exuberante exuberantei
plural exuberanți exuberanților exuberante exuberantelor
vocativ singular
plural