Dex.Ro Mobile
EXTRAVAZÁRE, extravazări, s. f. Faptul de a se extravaza; spec. trecere a plasmei sangvine din vase în spațiile interstițiale, determinând apariția edemelor. – V. extravaza. (Sursa: DEX '98 )

EXTRAVAZÁRE s.f. Faptul de a se extravaza. [< extravaza]. (Sursa: DN )

extravazáre s. f., g.-d. art. extravazării, pl. extravazări (Sursa: Ortografic )

EXTRAVAZÁ, pers. 3 extravazează, vb. I. Refl. (Despre sânge, umori etc.) A se vărsa afară din canalele sale. – Din fr. extravaser. (Sursa: DEX '98 )

EXTRAVAZÁ vb. I. refl. (Med.; despre sânge, umori) A se vărsa afară din canalele sale. [< fr. extravaser]. (Sursa: DN )

EXTRAVAZÁ vb. refl. (despre sânge, umori) a se vărsa afară din canalele sale. (< fr. extravaser) (Sursa: MDN )

extravazá vb., ind. prez. 1 sg. extravazéz, 3 sg. și pl. extravazeáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
extravaza   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) extravaza extravazare extravazat extravazând singular plural
extravazea extravazați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) extravazez (să) extravazez extravazam extravazai extravazasem
a II-a (tu) extravazezi (să) extravazezi extravazai extravazași extravazaseși
a III-a (el, ea) extravazea (să) extravazeze extravaza extravază extravazase
plural I (noi) extravazăm (să) extravazăm extravazam extravazarăm extravazaserăm, extravazasem*
a II-a (voi) extravazați (să) extravazați extravazați extravazarăți extravazaserăți, extravazaseți*
a III-a (ei, ele) extravazea (să) extravazeze extravazau extravaza extravazaseră
* Formă nerecomandată

extravazare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular extravazare extravazarea
plural extravazări extravazările
genitiv-dativ singular extravazări extravazării
plural extravazări extravazărilor
vocativ singular extravazare, extravazareo
plural extravazărilor